Bunăstare (pamflet V)

Astăzi nu pot fi artistă,
Poetă, lirică, tristă,
Povestitoare comică
Sau dramatică –
Azi sunt pragmatică!
Aseară am fost invitată
La o petrecere privată
De niște neamuri dragi
Și multașteptate.
Pe la șapte
M-am dichisit,
M-am sulemenit
Și, în loc să plec
La mișcare,
M-am dus direct la cârciumă,
La mâncare!
Iubiți prieteni,
Așa ceva n-am pomenit
De când suntem pe pământ!
Ne uitam cu gura căscată,
Ca vițelul la poartă:
Era porția cât ceaunul
Doar pentru unul,
Salata umplea troaca,
Friptura cât vaca
Și garnitura
Cât friptura!
Pizza cât vârtelnița,
Bolul de sos
Cât cristelnița,
Paharul de vin cât căldarea
Dar așteptați cu mirarea!
Asta
Nu-i tot!
Jumătate de porc
I-au adus unuia ce comandase
Niște coaste,
Clădite în farfuria
Cât oborocul!
Bată-l norocul,
Era cât ligheanul
Ciolanul
Cu varză călită
Iar în ciulama
Găina întreagă trântită!
Mi-am zis, impresionată,
Să iau o salată
À la grecque,
Să nu mă întrec
Cu măsura
Obosind gura
Căci mi-e peste mână
Să bag seara în mine
Mămăligă
Și pui cu smântână
Sau papricaș!
Jumătate de caș
Cât roata
Conținea salata!
Plus un kil de ardei,
Castraveți și roșii
Cât vrei,
Frunze să saturi o capră,
Praz, ceapă
Și-o lămâie
Dac-o vrei acră!
Chelnerița s-a mirat:
„Fără pâine-ați mâncat???
Nu vă place?
Păpați tot!”
Iar la final am băgat tort
Cu bezea și ciocolată,
Așa, ca s-o fac lată!
M-am ridicat de la masă
Să plec acasă
Șocată
Și traumatizată
De hârdăile pline
Zidite
Pe mesele vecine
Și întrebându-mă
Cine-a gândit
Și-a potrivit
Acest mod de-a hrăni
Și îmbuiba
Omul tălâmb?
Moi,
În schimb,
As’ noapte-am visat
Că m-am ingrășat
Cât un porc de tăiat
De Ignat!
Poezia aceasta n-are morală.
Azi merg
La sală
Pe inima goală
Plângând
Și filozofând
Nu despre sensul vieții ci al mâncării –
Despre cum a ajuns
Consolarea,
Scopul,
Bucuria
Și simbolul bunăstării…