Schimbarea domnilor…

Câinilor
Le dai un os și s-omoară-ntre ei –
Tigăi
Îi dai pentru asta omului la promoție,
Emoție
Cu fecioare răpite de zmei,
Pigmei
Pregătiți de ars pe rug,
Belșug
De sânge de creștin să curgă
S-ajungă
Pentru arșița-nsetată-a săracilor;
Vacilor
Le dai liber la ciubote,
Mascote
Faci din saltimbanci,
Bocanci
Așa-i îndemni în față să-și tragă –
Bagă
Copiii pumnu-n gura părinților,
Dinților
Le dau să muște din tați,
Stricați
La minte de vorbe spurcate
Le răzbate
Sudalma celor cu caș la gură;

………….

Fură
Bogatul de la sărac și-i vinde himere,
Cere
Pomană norodul în loc să-și ia,
Nuia
Și bâtă îndură fericit
Și smerit
De la străini și venetici…
Aici
E huzur și dulce traiul,
Raiul
Hoților și curvelor carieriste –
Triste
Vieți trăite-n veselie isterică;
Biserică
A devenit bordelul și tribunalul,
Diavolul
Predică și nebunii i-ascultă delirul,
Cimitirul
E ticsit cu bunătate, iubire și speranță,
În vacanță
E plecată sănătatea mintală,
Fatală
A ajuns facerea de bine,
Pline
De otravă sunt fântânile,
Și pâinile
Ce-i hrănesc pe proști fără saț;
A rămas
Poarta deschisă la balamuc,
Buluc
Plebea să ocupe un loc se grăbește,
Năvălește
Smintitul bolnav să scape afară
Și pogoară
Hoitarii în grădina nebunilor;
Lumilor
Nu le-nțeleg rostul orbii,
Corbii
Planează vopsiți în porumbei
Iar ei
Se blestemă și se taie frățește;
Crește,
Grămada de hoituri de vulg,
Își smulg
Unghiile, își scot ochii,
Cioclii
Le vând coșciuge de import și cruci,
Papuci
De carton dați cu lac,
Colac
Și vată scumpă de băgat in nas…
Răgaz
Nu mai are să vadă turbatul
Satul
Cum arde…