Târgurile de țară I

Zilele acestea voi face excepție de la încercările mele literare și voi posta ceva de actualitate.

Am spus într-o zi că ar fi bine să începem să ne luăm țara înapoi de-adevăratelea, începând cu cel mai simplu gest – cumpărând pâine, roșii, pixuri sau chiloți produși în Ro, produse de firme românești care plătesc angajați români și contribuie la buget.

Eu o să vă vorbesc despre lucrurile la care mă pricep: mâncarea.
Majoritatea au spus că în piețe e plin de samsari (n-am ochi să-i văd, credeți-mă) care vând mărfuri de import și mint că sunt românești. Bine, bananele și portocalele, ananasul și cireșele din luna februarie cred că sunt ușor de identificat ca fiind străineze.

Vreau să vă spun cum să vă găsiți surse de produse cu adevărat bune, din gospodăriile țărănești sau de la producătorii mici.
Înainte de orice, trebuie să distingeți între producătorii români pentru că nu sunt la fel.

1. Există cei mari care produc industrial în sere prin metode occidentale. De obicei aceștia au contracte cu marii retaileri. Marfa lor este la fel de proastă ca aceea de import. În serele mari există sisteme de încălzire, răcire ( pentru vară) și dezumidificare. Bineînteles că e plin de senzori care costă bani iar ușile se țin închise iarnă și vară, muncitorii intră cu echipament special și sunt obligați să poarte încălțări dezinfectate. Poate vă intrebați de ce😁

Aflați, dară, că legumele moderne au trecut demult la viața aseptică pe care ne-o pregătesc nouă, oamenilor. Plantele sunt cu rădăcina într-un cub de pământ dar cresc metri întregi și o roșie rodește 12 luni „ajutată” de substanțe chimice. Apa care îi picură ca o perfuzie în rădăcină vine din niște bazine în care e făcut un kocktail din îngrășăminte chimice, insecticide, fungicide și diverși stimulenți, unii chiar hormonali, care n-au nicio legătură cu cultivarea sănătoasă a plantelor. Iată de ce muncitorii trebuie să se dezinfecteze – ca să nu aducă boli și dăunători de afară.

Acuma, imaginați-vă cât de scumpe sunt toate aceste bâzdâcuri, cât se cheltuie pe substanțe și pe întreținerea temperaturii și umidității potrivite, cât costă serele cu totul, adăugați salariile angajaților și întrebați-vă de ce, totuși, legumele din serele cu tehnologie scumpă care produc iarnă și vară sunt mai ieftine decât cele produse de micii producători în serele simple sau în solarii.

Explicația este următoarea: cu ajutorul tuturor chimicalelor și stimulenților de creștere, a substanțelor care îți „coc” roșiile, pepenii etc. în 6 ore, în serele performante, pe aceeași suprafață și același număr de fire, se produc de peste 10 ori mai multe roșii, în mult mai scurt timp. Pentru că semințele sunt modificate genetic ori sunt hibrizi, toate fructele sunt egale, perfecte ca aspect și fff tari, ceea ce oferă posibilitatea comerciantului să le păstreze mult timp pe rafturi fără să se strice, mai ales că au „în sânge” din naștere până la recoltare substanțele care ucid orice bacterie sau fung.

Aceste legume nu au calitățile nutritive dintr-o roșie sau un ardei cultivate în pământ, în voia lor. Legumele din grădini sau spații protejate care sunt lăsate să-și urmeze cursul natural, ACUMULEAZĂ substanțele nutritive ÎN TIMP, din sol și soare. O roșie, ca să ajungă să se coacă, trebuie să aibă minimum trei luni de viață de la transplantare, cam 4,5 luni de viață in total și are nevoie de minimum 10 ore de lumină pe zi. În sere le țin cu lumină artificială (alți bani) sau, mai simplu, le hrănesc cu substanțe care le înroșesc cu de-a sila peste noapte.

Recapitulare: legumele cultivate industrial, cu metode care dau randament foarte mare nu doar că nu au calitățile și nutrienții necesari dar mai sunt și ticsite cu otrăvuri și stimulenți, nitriți etc. Despre efectele legumelir modicate genetic nu am competența necesară să vorbesc, căutați singuri.

2. Producătorii mai mici și mai săraci nici nu-și permit asemenea desfrâu financiar pe chimicale și tehnologie. Cu cât este mai mic producătorul, cu atât mai sănătoase îi sunt legumele, produse in perioada de timp necesară, cu aspect mai puțin comercial și fără a putea fi pastrate în stare proaspătă prea mult. O roșie normală, culeasă coaptă, în câteva zile e bâzâită de musculițele bețive pentru că deja fermentează.

2.a. producătorii mai mici din țările cu clima blândă nu cheltuie pe încălzire niciun chior, soarele face toată treaba. Ei nu sunt nevoiți să încălzeasca așa cum este cazul în Ro. Ca să cultivi la noi iarna roșii, ai nevoie de combustibil, nu glumă! Aduceți-vă aminte de facturile voastre la încălzire, in spații mici și izolate, apoi închipuiți-vă mii de metri pătrați într-un plastic sau sticlă, unde trebuie să menții 27′! Cred că acum puteți întelege cum se explică prețul mult mai mare, mai ales dacă nu sunt și „grăbite” cu kocktailuri toxice.

Observație: pe vremea regimului trecut, serele se găseau pe lângă intreprinderile mari care evacuau gazele fierbinți prin țevi petrecute prin sere, astfel costurile de încălzire erau cam zero. În opinia mea, nici n-ar trebui să cultivăm în țară roșii, ardei și castraveți iarna ci numai legumele potrivite pentru primăvara devreme: salată verde, ridichi, ceapă și verdețuri.

3. Să nu credeți în eticheta „bio” câte zile aveți!
4. Despre târguri rurale mâine că m-am lungit prea mult cu explicațiile preliminare fără de care nu pot continua😁