IHNELUȚĂ DE GĂINĂ ca la Paicu, Moldova

Azi am fost într-un fel de covalescență, adică am ars-o prin casă, ca un om ieșind din boală care nu are voie afară. Așa că m-am întrebuințat într-un oareșcare fel, ca să nu respir aerul de pomană.

Am făcut ihneluță de găină cu crupe de orz drept garnitură, salată de varză, plus pâine și cornuri cu brânză de vaci amestecată cu brânză de oi.

Ne interesează doar ihneluța de pui și garnitura de crupe astăzi.

În primul rând, eu n-am procedat chiar conform rețetei tradiționale din motive cât se poate de meschine – am vrut să iasă mai dietetic (oricum nu prea pot mânca) și în loc să încep prin a căli carnea, am fiert toată găinuța și am obținut o supă mai mare.

În mod normal, ihneluța începe în felul următor: se pune carnea crudă într-un ceaunel cu ulei încins, se învârte cu atenție până prinde crustă, se pune o ceapă-două, tocate mărunt, un morcov ras fin de tot, doi ardei roșii și se stinge cu două căni de apă. Se pune capacul și se lasă la fiert. Se verifică des! Carnea trebuie să fie gata cam la jumătate iar apa scăzută de tot, dar fără să arzi legumele! Această nimereală nu-i este oricui la îndemână, se dobândește pârjolind multe găini.

Azi am cam trișat, v-am zis. Cum am făcut eu după ce am fiert supa?

1. Am călit o ceapă mare și una mai mică în ulei de floare, după ea un morcov ras, doi ardei roșii mici. Am dat focul mic, am pus sare și le-am lăsat să se înmoaie fără să se schimbe la culoare.

2. Când mi s-or înmuiat astea, am pus două linguri de bulion de gogoșari, lucru care trebuie făcut și la procedura clasică, după ce îți scade apa și ai găina fiartă pe jumătate. Călesc un minut împreună.

3. Am pus carnea din supă – bulanele și pieptul. (La mine, la Paicu, ihneluța se face și cu târtiță, coaste, aripi, rânză, bulane sau piept, fără alegere.) Doar câteva minute am mai călit legumele cu bulionul și carnea, nu mult. Din acest moment cele două variante se suprapun. 4. Peste toată combinația am pus în ploiță două linguri mari de făină, am amestecat până n-am mai văzut alb și am pus câteva polonice de supă, ca să se cuprindă carnea în zamă. Prin această metodă nu fac NICIODATĂ cocoloașe de făină în sos. Trebuie amestecat cu simț de răspundere. Nu se pun roșii, suc de roșii sau bulion de roșii! 5. Acum e momentul să gust și să dreg de sare din nou, am mai aruncat două foi de dafin, o bucată de ardei iute trăscău tăiat rondele, o crenguța de cimbru și am lăsat la fiert la foc mic, fără capac. Supraveghez și amestec, nu mă plimbă dracii pe-afară sau pe fb!

6. Cât am păzit ihneluța care nu mai durează mult și e gata, am făcut cașa de crupe. Fac o paranteză – cașa de orz, grâu, ovăs, porumb, mei ori hrișcă este de modă mai nouă, de pe vremea comuniștilor, preluată din sistemul alimentar de stat – cantine din școli, întreprinderi, sovhozuri și ferme. Ihneluța este mult mai veche. Închid paranteza. Pentru cașă am avut nevoie de ulei încins într-un ceaunel, o ceapă, câțiva căței de usturoi și crupe de care dă Domnul. 7. Le-am călit iute și am spălat crupele (doamne, așa e moda, trebuie să le spăl!), le-am turnat peste ceapă și usturoi, le-am călit un minut împreună, ca să tragă și ele un pic de grăsime. Iarna le mai fac în untură pe care o obțin tocând mărunt niște slănină direct în ceaunul uscat și fac totul direct peste jumăruțele mărunte.

8. Crupe nu pun alandala ci le măsor obligatoriu cu o ceașcă sau un bol. Peste ele călite se pun patru măsuri de supă, nu trei, ca la orez. Dreg de sare și piper. 9. Nu plec de lângă aragaz! Păzesc ambele oale și amestec din când în când. Am oroare și de mâncare crudă, și de cea flecuită, răsfiartă, de cea arsă ce naiba să mai spun? Deci verific des. Nu dau un timp estimativ fiindcă pot face ihneluță din pui tânăr, găină de anul trecut sau de mai anțărț, depinde cum îi este norocul.
10. Aveți prezentarea clasică, moldo/sovietică în fotografii. P. S. Pâinea și cornulețele erau deja în cuptor când m-am apucat de mâncare. Cât am frământat și format pâinea, a fiert supa.

Publicitate